Șefii locali au venit la Ponta să-și ceară partea. Liberalul Căncescu: „Sunt total nemulțumit. E un buget mai mic decât pe vremea lui Boc”

Chemați la București înainte de votul final pe buget, președinții de Consilii Județene au venit cu o listă întreagă de nemulțumiri și reproșuri la adresa Guvernului. Cea mai mare supărare pe care liderii din teritoriu o vor pune pe masa lui Victor Ponta la întâlnirea Uniunii Consiliilor Județene din România este legată de tăierea cu 25% din 2014 a bugetelor județene pentru asistență socială.

Printr-un articol al unei OUG publicat pe 15 noiembrie în Monitorul Oficial, fără avertismente prealabile, Guvernul i-a obligat practic pe președinții CJ să pună de la ei un sfert din bugetul asigurărilor sociale care le revine. Suma tăiată reprezintă în multe cazuri și o optime sau mai mult din bugetul total al unui județ.

„E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% și să-i suportăm noi, consiliile județene. Nu știu de unde. E puțin probabil că o să facem față la această chestiune cu acest buget care-i redus și față de anul trecut”, a confirmat președintele CJ Brașov, liberalul Aristotel Căncescu, pentru gândul, nemulțumirea admisă neoficial de mai mulți dintre colegii săi.

Acoperirea golului înseamnă, potrivit acestora, alte tăieri de la investiții.

După ce le-a spus de față cu ziariștii ce intenționează, în linii mari, în legătură cu bugetul, Ponta i-a lăsat însă pe președinții CJ cu vicepremierul Liviu Dragnea, motivând că se grăbește să-și schimbe costumul ca să ajungă la întâlnirea de la Cotroceni.

Tăierea lui Ponta, peste capul șefilor CJ

Concret, prin articolul 20 al OUG 103, Guvernul a stabilit că „începând cu anul 2014, finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel mult 75% din necesarul stabilit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale”.

Același plafon de 75% suportați de la bugetul de stat a fost impus și pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav.

Actul normativ precizează că pentru finanțarea integrală a acestor cheltuieli, „autoritățile administrației publice locale au obligația să aloce sume din bugetele locale ale acestora, dar nu mai puțin de 25%”, iar dacă banii primiți de la centru reprezintă la final de an mai mult de 75% din total, diferența va fi redstituită.

Căncescu, de la Brașov: „Numai de la investiții poți să mai tai”

Cu toate că ordonanța este în vigoare, șefii CJ au venit la București să-și transmită nemulțumirile Guvernului și să ceară compensații.

„E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% și să-i suportăm noi, consiliile județene. Nu știu de unde. E puțin probabil că o să facem față la această chestiune cu acest buget care-i redus și față de anul trecut”, spune președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Efectul acestei decizii este, în opinia sa, tăierea din banii de investiții, pentru a compensa la asistență socială. „De la investiții, numai de acolo poți să mai tai. În rest nu ai de unde”, explică liberalul declarându-se „total nemulțumit de buget”, în general.

Supărările șefilor de Consilii Județene vin peste altele, mai vechi. „Eu, ca reprezentant al județului sunt total nemulțumit de cuantumul alocărilor. Sumele sunt mai mici. Vreau să vă spun că la 577 am primit anul ăsta din partea Guvernului 10 milioane, am făcut lucrările, lucrări de drumuri în județ și la urmă, când să mergem cu deconturile, s-a anunțat că s-au retras banii de la Ministerul Dezvoltării de către Ministerul de Finanțe. Dintr-un foc, 10 milioane trebuie să îi suportăm noi, că lucrările-s făcute de firme. În schimb, anul viitor sunt alocați 6 milioane de lei. Plec din start cu 4 milioane lipsă. Păi, cu ce fac deszăpezire, cu ce fac reparații de drumuri? Cu nimic. Sunt total nemulțumit. E un buget mai mic decât pe vremea lui Boc”, calculează Căncescu.

Lider PSD: Se încalcă legea finanțelor publice locale

Nici liderii PSD din teritoriu nu privesc cu ochi buni ințiativa Guvernului. „Legea finanțelor publice locale interzice unei autorități centrale să dea o sarcină unei autorități locale fără să asigure sursa de finanțare”, a declarat pentru gândul un șef de Consiliul Județean. Și liderii de la PNL se opun unei astfel de măsuri luată de la centru fără consultarea liderilor din teritoriu.

Călinoiu, de la Gorj: „Trebuie să ne unim în gândire”

Printre președinții de Consilii Județene există însă și optimiști. PSD-istul Ion Călinoiu șeful CJ Gorj, județul în care își are colegiul de parlamentar și Victor Ponta nu se plânge, considerând că se va descurca și fără cei 25%.

„Am auzit și eu chestia asta, ca să venim cu aport propriu. M-aș descurca. Când am venit, pe asistență socială erau cheltuieli, risipă de cheltuieli cât cuprindea. În mod deosebit la achiziții se pierd bani”, a susținut el, pentru gândul.

Din perspectiva lui Călinoiu, „bugetul e cât de cât orientat spre priorități”. „Ne întindem pătura cât trebuie. Domne, trebuie să ne unim în gândire să nu blocăm și să eliminăm sincopele”, le sugerează el, colegilor nemulțumiți.

Discuțile din ședință: „Ne falimentați”

Cel mai vocal împotriva acestei Ordonanțe a fost vicepreședintele UNCJR, Cristian Adomniței. După plecarea lui Victor Ponta și a ministrului de Finanțe, Daniel Chițoiu, șeful CJ Iași i-a transmis vicepremierului Dragnea, singurul oficial guvernamental rămas la discuții: „ne falimentați”.

Vicepremierul Dragnea a încercat să potolească supărarea șefilor de Consilii Județene, spunându-le că OUG va fi modificată în Parlament. „Faceți presiune pentru modificarea legii”, a fost mesajul lui Dragnea pentru șefii de Consilii Județene.

Șefii din teritoriu s-au declarat indignați de faptul că de la Finanțe se dau legi care îi afectează, fără să fie consultați.